Negoțul – arta adaptabilității

0
41
views

Din cele mai vechi timpuri la Brăila ajungeau nave, din toate colțurile lumii cu mărfuri diverse, iar portul avea propria viață și reguli stricte de funcționare. În perioada în care Brăila era unul dintre cele mai importante porturi dunărene românești aici trăiau și munceau o multitudine de comercianți de naționalități diferite care și-au pus amprenta asupra dezvoltării orașului.

Creșterea viermilor de mătase a fost o idee de investiție agricolă, afacerea cu gogoșile de mătase existând din timpuri străvechi. Mărturii ale exportului pe care Brăila îl realiza în anul 1840 se regăsesc în ziarul “Mercur sau Jurnal comercial al portului Brăilei”. Redactorii publicației considerau că negoțul cu “mătasea de gândaci” era înfloritor și reprezenta o modalitate de câștigare a traiului zilnic, motiv pentru care în paginile ziarului au apărut începând cu data de 30 martie 1840 mai multe articole care vizau modul de hrănire, de creștere și de extindere a acestei îndeletniciri. Îndemnul venea în condițiile în care Brăila exporta în cea  mai mare parte la acea dată cereale, corăbiile plecând încărcate cu grâu, orz, mei, secară, ovăz, dar și cu animale și sare.

Prezentul atrage atenția în principal prin agricultura realizată pe o suprafață întinsă în Insula Mare a Brăilei și mai puțin prin producțiile realizate în județ. Schemele de ajutor de stat prin care fermierii mai mari sau mai mici sunt încurajați să producă sunt accesate de cei care au făcut ca tradiția producției agricole să fie dusă mai departe, fie că vorbim de produsele clasice, fie de culturile moderne.

Cu toate acestea, negoțul desfășurat astăzi la Brăila diferă de cel de acum 180 de ani. Datele statistice arată că s-au exportat la începutul acestui an mijloace de transport, materiale textile, animale vii, produse animale, dar şi produse vegetale. Importurile au vizat în același timp maşini, aparate, echipamente electrice, materiale textile, mijloace de transport şi metale comune.

 

LĂSAȚI UN MESAJ