Principiul KISS

K .I.S.S. este un acronim pentru „Keep It Simple, Stupid!”, ca și principiu de proiectare solicitat în anii ‘60 de către U. S. Navy. Acest principiu susține că majoritatea sistemelor funcționează cel mai bine atunci când sunt proiectate simplu, fără complicații inutile. Din această cauză simplitatea ar trebui fixată ca obiectiv în proiectare, iar complexitatea inutilă ar trebui evitată.

0
99
views

Pe același principiu trebuie construit și portofoliul de investiții. Cu cât titularul portofoliului este mai puțin experimentat, cu atât mai mult este nevoie ca portofoliul să conțină cât mai multe active simple, ușor de administrat.

În cadrul piețelor financiare moderne, un portofoliu de investiții bine structurat este vital oricărui investitor de succes. Ca și investitor individual ai nevoie de cunoștințele necesare pentru a determina cea mai potrivită structură de active, în concordanță cu obiectivele tale de investiții, precum și în acord cu toleranța la risc proprie. Cu alte cuvinte, portofoliul tău trebuie să rezolve necesarul de capital din viitor, dar să-ți confere, în același timp, și liniștea necesară.

Investitorii pot construi portofolii potrivite strategiilor de investiții urmărind o abordare sistematică. În continuare sunt creionați câțiva pași importanți pentru o astfel de abordare.

Pasul 1: Determinarea structurii de active potrivite pentru tine

Stabilirea situației tale financiare și a obiectivelor investiționale este prima sarcină în construcția unui portofoliu. Elementele importante ce trebuie luate în considerare sunt vârsta și timpul necesar pentru creșterea investițiilor tale, precum și volumul capitalului investit și veniturile viitoare necesare. Un proaspăt absolvent de facultate, necăsătorit, aflat la începutul carierei sale, va avea nevoie de o strategie de investiții diferită față de o persoană de 55 de ani, căsătorită, ce urmează a plăti facultatea copiilor săi și să se pensioneze în următoarea decadă. Un alt factor ce trebuie luat în considerare este personalitatea fiecăruia și toleranța la risc.

Sunteți dispuși să riscați ceva bani pentru posibilitatea de a câștiga mai mult? Fiecare dorește să obțină câștiguri mari an după an, dar dacă nu poți dormi liniștit noaptea ca urmare a unei scurte scăderi în valoarea portofoliului tău, atunci trebuie să reconstitui structura investițiilor tale și să pui această structură în acord cu profilul tău investițional. Clarificarea situației tale actuale, a necesarului de capital din perioada următoare, a toleranței tale la risc, va determina modul de alocare a capitalurilor pe diferite clase de active. Posibilitatea unor venituri mari atrage asumarea unor riscuri mai mari. De exemplu, persoanele tinere, care nu vor depinde de investițiile lor, ca și forme de suplimentare a veniturilor, își pot asuma o serie de riscuri mai mari. Pe de altă parte, persoane mai apropiate de pensionare au nevoie mai mare de protecție a activelor și de o eficientizare a cheltuielilor cu impozitele.

Investitori conservatori versus

investitori agresivi

În general, cu cât îți asumi un risc mai ridicat, cu atât mai agresiv va fi portofoliul tău. Alocând o pondere mai mare acțiunilor în detrimentul obligațiunilor și a altor active cu venit fix. Pe de altă parte, cu cât îți asumi un risc mai scăzut, cu atât mai conservator va fi portofoliul tău.

Pasul 2: Constituirea portofoliului

Odată ce ați determinat alocarea potrivită a investițiilor, veți fi nevoiți să vă împărțiți capitalul în clase de active. La nivel de bază, acest lucru nu este dificil: acțiunile sunt acțiuni și obligațiunile sunt obligațiuni. La nivel analitic, însă, situația este puțin mai complexă. Portofoliul poate fi clasificat în diferite clase, în subclase, cu riscurile și potențialele venituri aferente. De exemplu, un investitor poate împărți alocările de capital între diferite sectoare, în capitalizări de piață, între acțiuni locale și acțiuni străine. Obligațiunile pot fi împărțite în funcție de termenul de maturitate, în funcție de emitent (guvernamentale, municipale și corporative) și așa mai departe.

Sunt câteva modalități de a alege activele dintr-un portofoliu, astfel încât acesta să fie în concordanță cu strategia de alocare stabilită anterior. Nu uitați să analizați calitatea și potențialul fiecărei investiții efectuate, deoarece nu toate acestea sunt la fel.

Alegerea acțiunilor – alegeți acțiunile care satisfac nivelul de risc stabilit pentru porțiunea respectivă de alocare din cadrul portofoliului, în funcție de sector, de capitalizare etc. Analizați companiile utilizând unelte de tip „stock screener”, ajungând astfel la liste scurte de titluri cu potențial. În continuare veți analiza în profunzime fiecare acțiune pentru a-i determina ferestrele de oportunități, precum și riscul cu care va veni în portofoliul dumneavoastră.

Aceasta este cea mai laborioasă fază de constituire a portofoliului și reclamă o monitorizare constantă a variațiilor de preț din cadrul sectoarelor din care fac parte titlurile monitorizate, precum și o urmărire continuă a știrilor cu potențial impact în cadrul respectivelor sectoare.

Alegerea obligațiunilor – când alegeți obligațiunile, trebuie să luați în considerare câțiva factori, precum cuponul, maturitatea, emitentul obligațiunii, precum și dobânda pe respectivul termen de maturitate oferită de piață în momentul respectiv.

Fondurile mutuale – sunt disponibile pentru o serie variată de clase de active și vă permit să dețineți acțiuni și obligațiuni ce sunt alese și analizate într-un mod profesional de administratorii de fonduri. Desigur, pentru serviciile lor, administratorii de fonduri percep un comision, ceea ce vă va diminua venitul realizat din investiția respectivă. Fondurile de indici constituie o altă posibilă alegere, acestea încercând să copieze structura indicelui și sunt administrate pasiv. De obicei aceste fonduri au taxe mai mici.

ETF-uri – dacă preferați să nu investiți în fonduri mutuale, ETF-urile pot fi o alternativă viabilă. Acestea sunt, în esență, fonduri mutuale ce se pot tranzacționa precum acțiunile. Sunt similare fondurilor mutuale deoarece sunt formate dintr-un coș de acțiuni (de obicei grupate pe sectoare, capitalizări, țări/regiuni și altele). În schimb, sunt diferite de fondurile mutuale deoarece nu sunt administrate activ, ci urmăresc un indice ales sau un coș de active. Deoarece sunt administrate pasiv, ETF-urile oferă la costuri mici posibilitatea de a deține pachete diversificate de active.

(continuare în numărul următor)

 

Ec. Gabriel STOICA

Analist financiar

www.abroker.ro

LĂSAȚI UN MESAJ